Asculta

 Intai de toate..asculta-te.

Auzi-ti vocea. 

Cum viata din tine ii da glasului ritm , putere si esenta lui "a fi". 

Te rog, nu te coplesi sub arsita demonstrativitatii...nimanui nu ii va mai pasa cand nu vei mai fi...asa ca, elibereaza-te!!!

Asculta-ti in definitv , sufletul, care doar atat cere...cu fiecare respiratie, sa fie vazut. Uita-te la tine. Si nu te da uitarii intr-o fuga acerba spre nicaieri ...ai trait lipsuri, frici, ingrijorari, si inoti inspre himere, stiu...pe toate astea le stiu. Pentru ca multi daca nu toti , ne cautam siguranta intr-o lumea unde constanta este mereu o icertitudine continua.

Ce ne ramane? Pamantul ferm de sub picioarele lui azi si atat.  Fie ca el, sa te calauzeasca zi de zi inainte , cu incredere si speranta ca mereu vei ajunge acolo unde ti-ai propus mai devreme sau mai tarziu. Dar vei ajunge. Uita-te in urma . Uita-te la cine ai devenit...si uita-te cu speranta la ziua de maine.

Si aminteste-ti ! Oricate ai aduna , daca nu iti traiesti victoria si nu e a ta...iar golul din suflet e tot acolo, atunci nu e despre tine...sufletul tau te vrea usor...liber si in acord cu nevoile tale. 

                

Drumetie ...

 ...Scurta, insa nu lipsita de bucurii lungi care tin si nu se uita. 

Un traseu ales ca o forma de venerare a naturii si zapezii, un prilej de reculegere pentru fiecare suflet in parte dar si o forma de joaca pentru noi toti adunati laolalta ....numai eu stiu cati brazi s-au scuturat in drumul nostru ,cu intentie, pentru un dus savuros in omat. Si evident, ca intr-un astfel de secol, si pentru poze instagramabile...evident!

Asa am inceput anul . Departe de orice sosea aglomerata, de orice alarme , de orice seamana sau aduce a oras cu blocuri ,cartiere si zumzet infailibil . 

Undeva in inima Transilvaniei. Mai exact la Izvoru Muresului. 

Inca imi ruleaza in minte si in simtiuri satisfactiile pe care le ofera iarna atunci cand se desfasoara in troiene: Scartait delicios de pasi in zapada proaspta, stralucirea zapezii in lumina, vanatoarea dupa stelute pe manusi, limba scoasa sa prind fulgii mari, scuturatul crengilor pline de zapada pentru un dus alb, mirosul rece si proaspat , copacii incarcati de nea. 

Tie ce bucurii iti aduce iarna? 

Inventar

Mi-am propus sa fac si in scris nu doar mental, un inventar al anului ce a ramas in urma. 2025.

Mi-am implinit visuri marete. Am terminat scoala de navigatie, am fost intr-o expeditie pe insulele din jurul Lefkadei, in Grecia.Am sarbatorit fiecare clipa , fiecare moment din zi si din noapte pentru ca am stiut ca este anul cand ma definesc cel mai bine pe mine luandu-mi inima in dinti si faurind noi intelesuri ale vietii mele oricat de greu mi-ar fi fost.

Mi-au suras multe, de la astre , la ocazii , la oameni si la inimi mari. Si iubirea mi-a suras si imi tot surade din aprilie incoace. In cariera o tin tot asa,inainte! 

Si prietenia este comoara cea mai de pret a vietii mele sociale . Alaturi de prieteni am trecut pin anul 2025, am fost la trecerea dintre ani aproape si suntem in continuare unii alaturi de ceilalti. Este una dintre nestematele universale ale unei vieti implinitoare.

Multumesc anului 2025,mamei mele ,pisicului meu, prietenilor si colegelor mele si nu in ultimul rand lui Laur. 

Si pentru aceste imagini minunate si inspirationale pe care din lene si fuga le aleg de pe pinterest avand ca foto credit urmatorii:

Tia Marie

Cyntia Piercy

Grachev Ratibor. 

 

Navigatie

Incepe o noua etapa a vietii mele si o intrare intr-o noua lume. Am reusit si sunt recunoscatoare pentru toate resursele si suportul primit.

Incepe era navigatiei prin viata la propriu si la figurat. 

Cipru

 Acest martie vine cu o miscare spectaculoasa ,o pirueta la 360 de grade...de spontaneitate. Slava cerului ca inca o am in vene si-mi curge nedefinit , dar curge...e fluida si se simte, fiindca uite-asa am reusit sa pun in actiune o dorinta. 

Si a iesit ca un vis. O poveste plina de vibratie si de magie. Sunt recunoscatoare pentru felul in care s-au asezat lucrurile. In urma cu un an citeam cartea " Insula copacilor disparuti- Elif Shafak" si asa m-am indragostit de ideea de a avea un smochin in casa si evident de a darui un smochin si prietenei care mi-a oferit cartea. 

Iar miercuri, pe data de 12 martie , dupa concertul din Quantic , Sukar Nation, unde m-am vazut cu Carina si Bogdan, am avut ocazia sa fiu partasa la o minune. Imi scrie aproape de miezul noptii Elena , sa imi spuna ca e un loc liber in plecarea cu grupul de prietene , spre Larnaca-Cipru. Si ca e in plan sa vizitam si Nicosa iar surpriza cea mai cea, temperatura este una de vara si e de plaja. 

Am reusit sa ma scutur de felul meu initial de a ma tine de program, am profitat de ocazie si am acceptat. 

Pe 13 martie seara , am avut zborul spre Cipru. L-am inceput cu prosecco si rasete. Si parcursul a fost un miracol plin de savori urbane , de miro placut de aer marin, de calatorie cu vaporul, apus , rasarit de luna rosie, taverne ascunse, romani buni si serviabili. Si Nicosia, capitala unde intre doua targuri este granita intre turci si greci. Mi-am amintit astfel de carte. 

Calatoria s-a sfarsit intr-un spirit de voie buna si mai vreau....cu iz arabesc si voci familiare. 

De neuitat, de revazut, si mai ales de continuat calatoria spre necunoscut. 

Asa se face ca apetitul starnit m-a condus sa ii fac mamei o surpriza...de data asta cu iz de sangria si plaje cu perle. To be continued!

Cafea+soare+prieteni+munte=LOVE

 Este despre prietenie. Este despre celebrare. Este despre a fi. Carpe diem si tren, si munte, si mult bine ...entuziasm cat cuprinde , la pachet cu feminitate din abundenta. 

Despre libertatea de a fi tu insuti. Aminteste-ti cat de mult pretuiesti ce se intampla acum. Cat de mult tii la astfel de clipe, cat de dragi iti sunt prietenii si cata recunostinta le porti ca ti-au fost aproape in vremurile cele mai grele. 

La multi ani! 

I rise up

https://www.youtube.com/watch?v=lwgr_IMeEgA

M-am trezit. 

Cu aceasta melodie. Cu vibratia ei. 

Sunt in afara unei relatii. Insa nu sunt singura. Si o sa ma ridic mereu, exact asa cum incepe o noua zi. Si o sa imi adun toate puterile sa fie mereu o zi reusita,atat cat pot in ziua respectiva .

Cu recunostinta, cu speranta, cu multa credinta.

Acest proces este atat de viu de inspaimantator uneori, si cateodata imi inspira enorm de multe senzatii, trairi si multa pace. Mai multa integritate in ceea ce ma priveste. 

Asa mi se renaste autenticitatea, curiozitatea nativa si frumusetea sufleteasca ce infloreste neincetat . 

Multumesc ca sunt. 

Ca respir si ca am toata forta sa schimb ce pot . 

Si sa privesc cum in timp toate certitudinile pier.

Cum imi ramane doar sa sper si sa ma incarc din nou cu vasta si reala plaja de oportunitati si posibilitati ce mi se ofera. Atat de libera. Ca intr-un dans. Cu propria muzica . 

Spirit dansand , dezlantuit. Da!