Blue by definition

She's like the ocean

Cast as a blue motion
She is like an emotion
That regulary cleans a mind..
And it lets away the pride..
Instead of love...
She forgets the words...
Pains...but she paints..
And memorys...are playing in the role
of...oceans...that tears us apart...but...always...brings the future in us together..a newer and brighter we...

Fara titlu...

Actiunea se petrece undeva pe la anul...secolul luminii...adica...relativ recent,sa-i zicem...
Locatia este una ...rupta dintr-o coasta de sirena...ce sopteste cu accent grecesc. Se face snorkeling...o descoperire...un abandon in aceasta noua explorare...si...regret...imi lipsesc pantofii speciali pentru stanca...suntem 3 oameni care inaintam plini de curiozitate, dincolo de zonele populate...vrem sa vedem ce este dincolo de stanca aceea ...colturoasa, zimtoasa...fiecare ia cate un slap si facem cu schimbul...ca sa ne putem deplasa...urcam...inaintam...soarele arde...si dincolo...o laguna...un albastru ce inghite orice urma de glas...contopire...extaz...daca e sa exploram orgasmul am putea sa il numim...laguna...si sa nu fie vorba de vreun contact sexual la mijloc...este ...extraordinar...si...inaintam...suntem doar noi trei...cu inima stransa...dam ocol in mare , in larg...unei stanci imense...si ne uitam in jos prin ochelarii nostri de snorkelisti ce suntem....sub noi se cresteaza imensitatea si vastitatea formelor de relief marine...mi-e dat sa traiesc cu inima aproape spus, la propriu...in gura , fix asa...gata sa iasa in orice clipa...inca o mai tin cu dintii...frica amestecata cu o doza mare de curaj, de incredere, de satisfactie, de apartenenta...pentru prima oara...am poposit prin pesteri...am atins stanci virgine...am prins in inima si nu am mai uitat vreodata cum e sa te scalzi intr-un albastru absurd si ireal...acestea sunt lucrurile care ma fac sa imi spun...nebunia ta , este frumoasa...traiesteti-o...pune-i funda...si nu o lasa vreodata sa te lase...stii ce-ti spun eu tie?

Noaptea mintii

Ce am facut cu lucrurile alea...unde e cartea tehnica a masinii?

Uneori pun lucrurile atat de bine ca nu le mai gasesc.

Iar suspansul este mare.

Ti se intampla?...eu stiu un lucru despre mine...ca sunt un om foarte organizat si ca mi se intampla rar sa imi pierd capul...insa prin casa...se pare ca am toate sansele sa mi-l pierd...uit unde pun lucrurile...

si de regula astfel de evenimente au loc in puncte cheie...fix cand te grabesti cel mai tare...ca intr-un film de actiune, ca atunci cand mafia da buzna prin casa ta...ajungi sa intorci casa cu fundul in sus...pentru ca disperi...

ce mama masii se intampla...unde sunt toate...ce am facut eu cu cartea aia...stiam ca o tin intr-un loc sigur...si stiam ca locul ala sigur e chiar aici...dar se pare ca locul asta sigur nu mai e sigur si i-am schimbat locul...dar care loc?...

Un fel de escape room...daca vreti sa ii spunem asa...cu tot felul de mici indicii care de fapt sunt doar niste plase in care sa te prinzi...ca un peste ametit...

Si daca e sa ma intrebe cineva daca am gasit cartea tehnica...eu o sa spun ...nu...am cautat peste tot, am obosit si m-am dus ca un taur ce sunt, sa miros o floare....

cred ca pana la urma o sa faca picioare cartea aia si o sa vina ea la mine...ce rost are sa imi bat capul...Nu? Zi tu.

In inima padurilor

Fosnet...susur...tril...

pasi...mirosuri aprig nuantate de padurea in freamat...

Suflet pierdut

printre frunze

printre scorburi...chircit intre ele

In cautarea unui sine ratacit...

Am venit sa ma regasesc. 

imi urla gandul

de durere..

cateodata...pentru ca simt cum pierd iubirea...de tot...de mine...

unde sunt?

cine sunt?

iubesc...si iubirea o tin departe...pentru ca...s-a terminat..oare?

As vrea sa cred mereu in continuare...mereu in noile lectii invatate. 

As fi putut sa ma despart...de mine...si sa nu mai caut solutii...sa cedez pur si simplu doar pentru ca m-am simtit fara puteri intr-o zi...si m-am ridicat...

 Cui mai apartin daca tot ce eram ti-am dat tie?...vino...si...

In ziua cand am lasat lucrurile sa vina si m-am dus fara asteptari acolo unde aveam nevoie, simplul fapt ca am spus ce simteam ...m-a eliberat de otrava pe care o luam zilnic...din instinct reflex pentru ca tot incercam sa stau departe de mine...am vorbit...ti-am vorbit...si am descoperit ceva cu totul nou...o continuare....o mana de ajutor...care m-a luat si m-a tinut in brate...atat cat sa plang si sa o iau de la capat....
Padure...frunze...susur...tril...soapta...uneori ajutorul nesperat vine mascat.

Despre legende

Te-am inchis in mine primavara, sau tu m-ai inchis  in tine cu totul doar pentru ca m-ai nascut? Sa pricep imi ia mai mult dar sa simt...este suficient...Sa inteleg ca te astept cum narile adulmeca oxigenul curat al padurilor , sa inteleg ca te vreau cu verdele tau absolut pe care il vanez mereu cu ochii ageri si goi...gata sa se umple de razele care te vor scoate in evidenta...pe tine...sublima asa cum esti cand ne trezesti.
Din tine ma hranesc cu cea mai vie parte din mine...imi dau seama de frumusetea ce-mi sta in zambet...imi dau seama de oamenii ce se metamorfozeaza in fiinte solare...si stau cu totii sa te prinda...haladuid prin paduri, dupa flori, prin saloane de tatoo...ca sa nu te uite nici cand e iarna...asa ca ....bine-ai venit, primavara! Ramai.

Acum ca ai venit, scoate-ma din colivie...lasa-ma sa zbor , nu imi place sa merg...da-mi parfumul tau de clipa vie si imbata-ma cu mirosuri pline...cu triluri ....cu petale ...fa-ma sa imi ies din iarna mea...
Spiritul unei Persefone pierdute , bantuie acum prin pielea ca o tabla nescrisa...farmecul primaverii...si chiar daca tatuajele mele nu exista...ele sunt scrise.