Asculta

 Intai de toate..asculta-te.

Auzi-ti vocea. 

Cum viata din tine ii da glasului ritm , putere si esenta lui "a fi". 

Te rog, nu te coplesi sub arsita demonstrativitatii...nimanui nu ii va mai pasa cand nu vei mai fi...asa ca, elibereaza-te!!!

Asculta-ti in definitv , sufletul, care doar atat cere...cu fiecare respiratie, sa fie vazut. Uita-te la tine. Si nu te da uitarii intr-o fuga acerba spre nicaieri ...ai trait lipsuri, frici, ingrijorari, si inoti inspre himere, stiu...pe toate astea le stiu. Pentru ca multi daca nu toti , ne cautam siguranta intr-o lumea unde constanta este mereu o icertitudine continua.

Ce ne ramane? Pamantul ferm de sub picioarele lui azi si atat.  Fie ca el, sa te calauzeasca zi de zi inainte , cu incredere si speranta ca mereu vei ajunge acolo unde ti-ai propus mai devreme sau mai tarziu. Dar vei ajunge. Uita-te in urma . Uita-te la cine ai devenit...si uita-te cu speranta la ziua de maine.

Si aminteste-ti ! Oricate ai aduna , daca nu iti traiesti victoria si nu e a ta...iar golul din suflet e tot acolo, atunci nu e despre tine...sufletul tau te vrea usor...liber si in acord cu nevoile tale. 

                

Drumetie ...

 ...Scurta, insa nu lipsita de bucurii lungi care tin si nu se uita. 

Un traseu ales ca o forma de venerare a naturii si zapezii, un prilej de reculegere pentru fiecare suflet in parte dar si o forma de joaca pentru noi toti adunati laolalta ....numai eu stiu cati brazi s-au scuturat in drumul nostru ,cu intentie, pentru un dus savuros in omat. Si evident, ca intr-un astfel de secol, si pentru poze instagramabile...evident!

Asa am inceput anul . Departe de orice sosea aglomerata, de orice alarme , de orice seamana sau aduce a oras cu blocuri ,cartiere si zumzet infailibil . 

Undeva in inima Transilvaniei. Mai exact la Izvoru Muresului. 

Inca imi ruleaza in minte si in simtiuri satisfactiile pe care le ofera iarna atunci cand se desfasoara in troiene: Scartait delicios de pasi in zapada proaspta, stralucirea zapezii in lumina, vanatoarea dupa stelute pe manusi, limba scoasa sa prind fulgii mari, scuturatul crengilor pline de zapada pentru un dus alb, mirosul rece si proaspat , copacii incarcati de nea. 

Tie ce bucurii iti aduce iarna? 

Inventar

Mi-am propus sa fac si in scris nu doar mental, un inventar al anului ce a ramas in urma. 2025.

Mi-am implinit visuri marete. Am terminat scoala de navigatie, am fost intr-o expeditie pe insulele din jurul Lefkadei, in Grecia.Am sarbatorit fiecare clipa , fiecare moment din zi si din noapte pentru ca am stiut ca este anul cand ma definesc cel mai bine pe mine luandu-mi inima in dinti si faurind noi intelesuri ale vietii mele oricat de greu mi-ar fi fost.

Mi-au suras multe, de la astre , la ocazii , la oameni si la inimi mari. Si iubirea mi-a suras si imi tot surade din aprilie incoace. In cariera o tin tot asa,inainte! 

Si prietenia este comoara cea mai de pret a vietii mele sociale . Alaturi de prieteni am trecut pin anul 2025, am fost la trecerea dintre ani aproape si suntem in continuare unii alaturi de ceilalti. Este una dintre nestematele universale ale unei vieti implinitoare.

Multumesc anului 2025,mamei mele ,pisicului meu, prietenilor si colegelor mele si nu in ultimul rand lui Laur. 

Si pentru aceste imagini minunate si inspirationale pe care din lene si fuga le aleg de pe pinterest avand ca foto credit urmatorii:

Tia Marie

Cyntia Piercy

Grachev Ratibor.