Pe portativul mintii, cheia sol...este constiinta
Notele care se intiparesc sunt redate prin sunete...cuvinte sonore, alteori difuze, uneori ascunse...
Stampila ce pecetluieste o partitura dintr-o zi oarecare...se termina cu emblematica luna pe cer...si atunci...melodia seamana cu un imn al amortirii...
al...pribegirii printre frunze uscate, printre umbrele trecutului, printre zambete amutite...ramase paralizate intr-un colt al amintirii, printre incercarile chinuitoare de a prelungi orele trezirii...ore in care sufletul canta la lira unor duioase doruri....de sine.
Aceste ore in care trupul incovoiat, duce toata simtirea spre adormire...par o linie melodica dintr-un film al eternului tipar uman...ce-si transporta visele de pe o zi pe alta...asteptand iluzoriu un tren care sa aduca baloti intregi de "TIMP"...timp pentru vise, timp pentru pasiuni, timp pentru realizari, timp pentru descoperire, timp pentru reintregire...timp pentru tine...timp pentru noi.
Intre timpi...am sa las partitura sa se inghesuie in intunericul din paharul nocturn...basii din casti, sa-mi fie pavaza spre insusirea unui vis, sub forma de note muzicale...iar cand am sa ma trezesc sa imi iasa prin piele o cheie sol...a unui imn inchinat vietii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu