marți, 30 decembrie 2014

Poemul Marii

Marea sta inchisa , uneori, in eprubete .
Se dizolva in noi toti prin sentimente :
Ca valurile calme, calde, agitate, inspumate;
Ca scoicile...ermetizate...azvarlite in mister...ori ascunse in nisipul fin ...gasite doar de un calator citadin...;
Ca perlele...mizerii metamorfozate...intr-un destin frumos...
Ce experienta de viata da marea...cu toata splendoarea ei si paleta fina de trasaturi cu iz matern...
Cand o privesc tresar si reapar mereu in intampinarea ei indiferent de anotimp ca sa-mi mai dea o lectie de trait frumos.

Niciun comentariu:

Asculta

 Intai de toate..asculta-te. Auzi-ti vocea.  Cum viata din tine ii da glasului ritm , putere si esenta lui "a fi".  Te rog, nu te ...