O regasesc mereu cu greu...pentru ca nu ii dau ragaz sa apara...gonesc mereu zurlie pana cand cad , pana cand privesc in gol, pana cand stomacul imi striga...Mai stai ...ca mooor...
Lumina...da, lumina acesta vie..ce incalzeste chipuri, o mie...
ce freamata prin pori de veselie...ma duce din ce in ce mai mult spre reverie...lumina vie...
Si imi pare ca vad de departe cum vin solii fericirii...acei vestitori de pace launtrica...cum se astern de peste tot...in jurul meu...si imi canta in struna...pentru o zi mai buna...sunt o nebuna...da...sunt...imi arunc picioarele-n sus si ma scufund...in toata panza din tulle ce ma imbraca...in toate culorile ce ma dezbraca putin cate putin in descrieri suave...in toate culorile de pe chipul meu...caci eu...port negru si gri...ca sa ma pot distinge...prin culorile vii ale gurii...imi place ...imi place sa rad...imi place zambind sa ma ascund...sa ma ascund printre frunzele de verde crud ce-au aparut...imi place , mai ales acum, sa ma alint printre randuri...cu rime pripite...inainte de cu tremur...inainte de fuga...inainte de joc...inainte de vise...inainte de ...STOP.
Liniste.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu