Se spune ca ne vine creatia atunci cand suntem in suferinta...
Ce sa mai...ce-i drept in ultima perioada , recunosc, viata m-a furat si am ramas pe silentios in ceea ce priveste obiceiul de a scrie si de a ma descarca in acest fel.
Poate chiar sunt fericita.
De ce nu sunt convinsa?
Pentru ca ma traiesc prea intens.Si totul se parcurge pe repede inainte iar timpul uneori nu ma ajuta sa privesc in ansamblu, dar daca e sa analizez din aceasta prisma ,sunt chiar bine, prea bine. Multumesc!
Am stat prea mult cu barbia in palme uitandu-ma la cum imi trec zilele, saptamanile, lunile si anii...dar uite ca am capatat si curajul de a fi in flow si a mege mai departe.
Prevad multe ,
si cu un chip relaxat.
Cu recunostinta pentru abundenta pe care o am si pentru tot ce este.
Privind in perspectiva , in acelasi timp fac si o retrospectiva.
De cand n-am mai scris , interiorul mi s-a metamorfozat, cu lambriuri si matasuri, catifea si luminite ...am o viata interioara fascinanta , se mai aprinde un beculet, se arde altul...mai cade un lambriu...mai lipesc un altul si in toata aceasta activitate a mea...observ frumos, ca sunt prezenta, ca ma simt, ca ma resimt, ca ma analizez constant si ca ma intereseaza foarte mult sa fiu bine cu mine , sa ma ingrijesc de mine pentru ca nu-mi prea convine sa ma mai disociez vreodata si sa fiu altcineva decat sunt.
Astazi imi dau voie sa fiu fiinta creatoare , plina de magie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu