Imi place cum se face...
Cum se face ca ne astupam dorurile cu alte doruri.
Ca sa nu simtim dorul primar cum ne doare.
Daca m-ai intreba care-i dorul primar...cum s-a facut? de unde a pornit?
N-as sti ce sa-ti raspund prima oara...ca de la mama sau de la tata...
Ca de la atat de mult iubit neimpartasit...
Privind inapoi si inlauntru...si deslusind...e un greu opac si translucid .
Un nod in gat nedeslusit
O nevoie de a iubi de nedefinit...
Unde esti?
Un strigat...smulge-ma din tipat...linisteste-mi caile...aduna-mi vaile...fa-ma sa fiu intreaga...aduna-ma din cioburi...sau mai bine , da-mi puterea sa ma adun si tine-ma de mana in timpul asta...
Nod in gat...inima. Inima imi bate.
Sunt vie.
Si nu mai vreau sa raspund pentru nimeni, vreau liniste, vreau pace, vreau din nou sa fiu eu...si imi pare ca nimeni si nici macar eu...nu stiu exact...cum sa mai fiu...eu. Pentru ca...din nou si din nou...sunt propriul meu inginer constructor care desface si reface proiectul . Si ma impac cu mine exact asa...ca o constructie ce mereu necesita o noua executie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu