Despre aceasta frumoasa stereotipie: nevoia de a fi imbratisat mereu si mereu si mereu...acea nevoie dupa care alergam cu bratele deschise...pasiunea de a cauta persoana care sa iubeasca felul nostru de a fi.
Si care ne priveste cu acei ochi care nici nu indraznesc sa mai clipeasca.
Dar ce spun eu aici? Chiar daca as considera ca nu exista astfel de persoane, am vazut oameni care sorb din priviri oamenii pe care ii admira. Sorb vorbele, miscarile, privirile. Isi imprima o imagine a omului pe care il iubesc cu o iubire neinteleasa de multi dar indelung ravnita si cautata.Iubirea care intelege, respecta si adopta caracterul intelept al simturilor.
In cinstea stereotipiei de a fi imbratisat si a transmite toata energia printr-o dragoste de tot ce inconjoara...spun acum...I think i need a hug.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu