Mai trece-ma te rog, pe poarta veche...a iubirii tale pentru tot ce e...
Strecoara-mi prin buzunare cate un ciocan ca sa mai sparg cate o caramida din cele puse la zidul ridicat de mintea mea...si mai da-mi curaj sa-mi infrunt vulnerabilitatea...si sa accept cand nu e impartasita...dar cel putin sa stiu ca frumusetea a ceea ce simt ...este in desfasurare...
Da-mi inima straveche nota de trecere la purtare...
inima straveche...spune-mi la ureche lucruri intelepte...precum..."rabdarea n-are pereche..."sau precum...
Ai nevoie sa fii iubit dar sa stii ca mai iubit esti cand te iubesti...
Si te rog eu inima straveche, nu plange dupa mine daca ma vezi in inertie...doar tine-ma de mana...cu bataile tale flamande...si te mai rog...trezeste-ma mereu...cand ceasul bate miezul noptii...ca sa ma inalt si sa zbor...inapoi...in eternul cerului...sa imi adun prin buzunare spatiu suficient...cat sa aduc cu mine din intuneric...pacea mintii...Sa nu iti pierzi rabdarea cu mine si sa nu incetezi vreodata sa ma indrepti...ajutandu-ma sa ma iert...evident.
Stai mereu calda...si da-mi din lumina ta de strabuna fara turma...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu