Ce-am vazut

Ce-am vazut ...astazi.
Am privit atent la lentoarea zilei...la felul cum ea curge printre degetele mele. M-am uitat acum...intr-o ora tarzie...sprijinindu-ma de o creanga de copac...ireala...la inceputul...lui, ieri.
Astazi s-a metamorfozat...a devenit un sublim si tandru...apus...de soare cu raze inegale...unele din ele, au venit mult mai aproape, au trecut prin mine, si m-au strapuns, altele aproape m-au atins iar restul...au ramas in mine...
Am privit atent dragostea...am vazut cum se infasoara si se desfasoara...ca o funda..in jurul acestui cadou oferit noua.
Am privit la orele de odihna scurse in tihna bratelor...ce m-au cuprins...
Mi-am cufundat inima intr-un galop...am privit atent cum un necuvantator...vorbeste asa de raspicat cu mine...transmitand...tandrete...si...tristete...simultan...
Am vorbit...si m-am logodit cu taina unei linisti sufletesti...am facut cunoscute intentii...si...am recunoscut...existenta unei lumi...ce nu exista...
mi-e teama.
Mi-e teama ca nu sunt prezenta...si ca mi-e frica de ceva ce ar trebui sa iubesc...
Mi-e frica sa iubesc pur si simplu prezenta...fara sa o mai analizez...fara sa-mi canalizez atentia pe cel mai bun raspuns...
Intr-un final...am vazut...frumusetea unui suflet...oricat de trist si singur ar fi el...si...el exista, chiar daca ne aflam in lumi paralele...o comunicare...intre oameni va fi mereu...ca intre doua lumi patalele...doar ca uneori, tocmai actul in sine al comunicarii poate fi un pod...
Si sfarsesc prin a urmari cu atentie ...o poveste fara sfarsit...si o melodie neschimbata...