O haină care ne ţine inimile învelite...
dar care descheiata de degete iscusite...
se aşează pe un jilţ
şi priveşte cum două inimi se înfiripă...
dragostea e o risipă...
de emoţii....
de respiraţii întretăiate...succedate...
sacadate. Fluturi...nascuţi...cu miile...
dintr-o atingere...decolează...haotic...
care-ncontro...spre cautarea de sine...
din dragostea inimilor...fluturii...se intrupeaza...iar hainele se descatuseaza de pe trup...cred ca toate zboara...imprejur...nu mai conteaza cu ce mai ramanem....daca ne raman doar inimile...sau...poate cine stie...un rand de aripi...indiferent imi e...oricum...
stiu ca orice moment...e un parfum de neuitare...
de sublimare...a noptii...ce nu se stie...daca exista ori e inchipuita...caci hainele noastre...de multe ori...avem grija sa le legam cu sfori...sa le tinem stranse pe noi...
n-am uitat de secolele..vechi si noi....cand corsetele nu le purtam doar noi...ci toate formele inchipuite ale psihicului...
Las-o sa cada...pielea ta...pe degetele mele...ca o esarfa...si printre degete sa nu mai simt...decat aburul imens al emotiei tale...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu