Cearşaf de umbre şi-a întins cerul...şi s-a des
coperit pe-o parte în somnul său...iar ca prin vis el işi purta picioarele prin aerul gol...şi tălpile îi atingeau asfaltul...clătit de palmele norilor...Jocuri de lumini şi umbre...pe scena visului ceresc...au născut prin lacrimi şi mult soare...un curcubeu
care a îmbrăţişat cu grijă aşternutul de nori...şi i-a oferit cerului împlinirea viselor...Din curcubeu de vise au răsărit fire colorate ce au făcut legături întinse între inimi...şi deşi m-am simţit în singurătate...
uneori, acum ştiu că a fost doar un ragaz...pentru ceea ce aveam să aflu în curând...că până şi asfaltul poate împrumuta culorile curcubeului atunci când
...întregul ajută o parte să capete nuanţe de fericire...aşa că în loc să ne închidem norii într-un borcan mai bine i-am căuta într-un viitor curcubeu de posibilităţi...sau poate cine ştie...i-am admira, printr-o umbrelă veselă...şi atunci e posibil...ca ei să încolţească din seninătate...Totul este o îmbinare...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu